INTERVIU OncoGen, în elita cercetării europene; imunoterapia personalizată cu celule modificate genetic, o nouă revoluție

06.02.2018 / Agerpres

 

O simplă mutație genetică necontrolată la nivelul unei celule poate provoca dezastrul care reușește trista performanță de a curma anual, în lume, milioane de vieți, fără a putea fi învins ușor și sigur.

Cancerul rămâne o provocare pentru cercetătorii din domeniul sănătății, iar la Centrul OncoGen din cadrul Spitalului Județean Timișoara, unicul de acest fel din Europa de Est, inaugurat în decembrie 2015, un colectiv interdisciplinar condus de prof. dr. Virgil Păunescu derulează proiecte în cadrul cărora se urmărește obținerea unor linii celulare care să recunoască și să distrugă celulele tumorale. Centrul dispune și de două bio-imprimante tridimensionale dedicate cercetării, de asemenea unice în această parte a Europei, care pot imprima țesut uman, de la nas și urechi până la vase de sânge.

Într-un interviu acordat AGERPRES, prof. dr. Virgil Păunescu vorbește despre cercetările care se derulează în domeniul oncologic, dar și despre unicitatea instituției. El admite că România are ''un decalaj'' științific, dar spune că acesta s a redus în ultimii ani. În context, el critică bugetul acordat cercetării și spune că acesta ''condamnă la subdezvoltare''.

''Este singurul centru din estul Europei care are facilități de cercetare și producție. Nici Viena nu are astfel de facilități în momentul de față, adică facilități de producție de medicamente de mici dimensiuni, pentru în care se poate face terapia personalizată'', punctează el.

Prof. dr. Păunescu mai spune că cea mai mare problemă cu care se confruntă centrul sunt achizițiile de reactivi.

''Suntem în competiție cu toată Europa și noi ar trebui să ne mișcăm cel puțin la fel de repede ca și ei, dacă vrem să-i prindem din urmă. În străinătate, dacă faci o cerere de achiziție pentru un reactiv dimineața, după masă îl și ai. La noi, acest proces durează luni de zile, chiar și un an'', explică el.

În același timp, dr Păunescu vorbește și despre imunoterapia personalizată cu celule modificate genetic, o nouă revoluție în domeniu, punctând că își dorește ca bolnavii din România să poată avea acces cât mai curând la un astfel de tratament.

AGERPRES: Cum a apărut ideea înființării centrului?

Prof. dr. Virgil Păunescu: În anul 2002, colectivul nostru de cercetare își avea sediul în incita Spitalului Județean Timișoara. În urma unor discuții cu partenerii noștri străini, am realizat că fără un centru avansat, dedicat cercetărilor noastre, nu vom putea fi acreditați pe viitor. Odată cu intrarea României în Uniunea Europeană au apărut și resursele financiare, sub forma programelor europene dedicate construcției de infrastructuri de cercetare. Din punct de vedere economic, motorul dezvoltării îl reprezintă avansul tehnologic prin cercetare. Desigur, sunt importanți și alți factori, precum capitalul financiar, dar nu putem vorbi de dezvoltare economică fără să existe un avans tehnologic, adică fără cercetare. Poți face șosele și autostrăzi, investiții străine peste investiții străine, dacă nu ai cercetare-dezvoltare, tot subdezvoltat vei rămâne.

AGERPRES: Unde se situează România în lumea cercetării europene?

Prof. dr. Virgil Păunescu: Avem un decalaj tehnologic față de Occident și încercăm, prin colaborările cu străinătatea, să reducem acest decalaj. În 1989, decalajul științific era de 30-40 de ani. În momentul de față, pe câteva direcții de cercetare decalajul s-a redus, probabil, la 10-15 ani.

AGERPRES: În ce constă unicitatea OncoGen?

Prof. dr. Virgil Păunescu: În primul rând, prin modalitatea în care a fost gândit în colaborare cu partenerii noștri din Germania. Proiectul OncoGen a fost inspirat după modelul unui centru avansat de cercetări în cancer și boli regenerative din orașul german Ulm. Acesta avea un studiu de fezabilitate foarte bun și am decis să folosim expertiza germană pentru construirea centrului.

OncoGen este singurul din estul Europei care are facilități de cercetare și producție. Nici Viena nu are astfel de facilități în momentul de față, adică facilități de producție de medicamente de mici dimensiuni, în care se poate face terapia personalizată. Spre deosebire de celelalte terapii, cum sunt cele cu citostatice, pentru care sunt necesare hale mari de producție în serie, în terapia personalizată celulele provin de la pacientul în cauză, sunt propriile sale celule manipulate genetic. Pentru a face ceva asemănător de la zero, sunt necesari cel puțin cinci ani.

 

AGERPRES: Cum sunt finanțate proiectele OncoGen?

Prof. dr. Virgil Păunescu: La OncoGen am reușit să câștigăm prin competiții cei mai mulți bani de cercetare din România. Proiectul OncoGen a atras până în prezent peste 20 de milioane de euro. Cel mai recent este un proiect transfrontalier cu Serbia, în valoare de 3, 5 milioane de euro.
Bugetul acordat cercetării de către Guvernul Romaniei ne condamnă la subdezvoltare. Norocul nostru este că UE acordă pentru exercițiul bugetar actual circa 900 de milioane de euro. Nu se pot pune în funcțiune astfel de institute în lipsa unor proiecte mari, având în vedere faptul ca ne autofinanțăm.

În momentul de față, noi avem contracte de circa 8 milioane de euro. Din acești bani, 25% îi dăm Spitalului Județean de care aparținem pentru plata utilităților.

AGERPRES: Ați ales să dezvoltați cercetarea pe două componente - imunoterapia și medicina regenerativă. Spuneți-ne motivele.

Prof. dr. Virgil Păunescu: Imunoterapia în cancer și medicina regenerativă sunt cele două mari direcții pe care mergem, dar nu sunt și singurele. Le-am ales pe acestea deoarece atât eu cât și membrii colectivul facem parte din disciplinele de Imunologie și Fiziologie ale Universității de Medicină și Farmacie ''Victor Babeș''. Revoluția în tratamentul cancerului are la bază imunoterapia, manipularea celulelor sistemului imun. În alergii, tratamentele și boala în sine sunt tot de natură imună, de aceea am dezvoltat această componentă.

AGERPRES: În cât timp ''se naște'' un medicament pentru a deveni tratament și care sunt costurile?

Prof. dr. Virgil Păunescu: Vă pot da un exemplu. Noi am fost implicați într-un studiu, început în 2002, care pornea de la o idee fezabilă. Folosești pentru medicina regenerativă celule stem luate de la pacienți, le cultivi, le diferențiezi în celule osoase și condrocite (cartilaj). Acestea sunt ulterior injectate la pacienți cu boli osteoarticulare grave. În primii trei ani am fost un grup de circa 100 de cercetători, din zece centre europene, care și-au propus să identifice cele mai bune surse de celule, metode de modificare și metode de cultivare a lor. A durat trei ani și a costat câteva zeci de milioane de euro. A urmat al doilea proiect, tot pe fonduri europene, cu același grup, alți trei ani, folosind doar reactivi acceptabili în terapia umană. Apoi, încă trei ani, un al treilea proiect - studiul clinic. Din momentul în care am demarat cercetarea - și nu era vorba de cancer - până în momentul în care s-a finalizat au trecut 11 ani, s-au folosit circa 100 de milioane de euro și 120 de cercetători de vârf din țările Uniunii Europene.

Primii beneficiari au fost 35 de copii. Ei au fost tratați cu injecții pentru refacerea articulațiilor, cazuri foarte grave, dar cu rezultate spectaculoase.

Așadar, de la idee până la rezultat pot trece mulți ani și se pot consuma resurse financiare uriașe. Iar lumea este uimită de ce un medicament care apare pe piață și al cărui cost de producție este de 200 de dolari, se vinde cu 100 de mii de dolari.

AGERPRES: Ce noutăți sunt în cercetarea/tratamentul folosit în cancer?

Prof. dr. Virgil Păunescu: În tratamentul cancerului a apărut o nouă revoluție: imunoterapia personalizată cu celule modificate genetic.

Anul trecut, FDA a avizat un astfel de tratament pentru un tip de cancer. Firma care a dezvoltat tratamentul a fost achiziționată de un fond de investiții, pentru suma de 12 miliarde dolari. Acest tratament costă în momentul de față între 500 și 800 de mii de dolari. Rezultatul este vindecarea în 90% din cazuri. Obiectivul nostru este să punem la dispoziția pacienților români, în cel mai scurt timp, o astfel de alternativă, la un preț rezonabil.

AGERPRES: Ce rezultate aveți pe partea oncologică?

Prof. dr. Virgil Păunescu: Noi am reușit câștigarea mai multor proiecte de cercetare. Unele de milioane de euro, altele de sute de mii de euro, cum este proiectul de imprimare 3D de tumori.

În domeniul cancerului avem de pus la punct tehnologia de modificare genetică a unor celule ale sistemului imun, care să recunoască și să distrugă specific celule tumorale. Ceea ce facem acum este să modificăm două dintre celulele sistemului imun, limfocitele T și celulele Natural Killer, care au capacitatea de a recunoaște și distruge celule tumorale. Sperăm ca în acest an să avem o gamă de linii celulare modificate genetic și să hotărâm care sunt aplicabile la om.

AGERPRES: Răspund animalele de laborator la experiment?

Prof. dr. Virgil Păunescu: În momentul de față punem la punct modelul experimental. Avem un lot de șoareci cărora le transplantăm tumori umane obținute prin imprimare 3D. Cu ajutorul imprimantei obținem tumori formate din două tipuri de celule: celule tumorale și fibroblaste peritumorale. Avantajul imprimantei constă în reproductibilitatea experimentului de fiecare dată. Odată implantată tumora la șoareci, se poate urmări modul în care aceasta crește sau răspunde la diferiți agenți terapeutici. Scopul este de a trata acești șoareci cu celule Natural Killer și limfocite T manipulate genetic. Celulele tumorale din acest experiment sunt și ele modificate genetic pentru a putea fi ușor urmărite, fără a sacrifica animalele. În ultimul an am reușit să obținem celule imune, modificate genetic și să verificăm activitatea acestora.

AGERPRES: În momentul în care animalul răspunde acestui proces, ce se întâmplă?

Prof. dr. Virgil Păunescu: Atunci formulăm cererea de autorizare de la Agenția Medicamentului pentru a trece la om, iar după unu-doi ani am putea avea primii pacienți pe care să-i putem trata. Depinde de modul în care merg experimentele, de modul în care reușim noi să ne luăm autorizațiile.

 

AGERPRES: Ce mai tipărește imprimanta de țesuturi?

Prof. dr. Virgil Păunescu: În momentul de față avem un colectiv de cercetători care lucrează la tipărirea de vase de sânge, țesuturi cartilaginoase și, desigur, de tumori.

AGERPRES: Câți oameni lucrează în OncoGen?

Prof. dr. Virgil Păunescu: Avem 65 de contracte de muncă și între 10 și 15 voluntari. La fiecare proiect mai angajăm doi-trei oameni. În toamna anului trecut am mai câștigat două proiecte la competiții naționale, de circa 600 de mii de euro, pentru care mai facem angajări.

AGERPRES: Care sunt cele mai mari dificultăți cu care vă confruntați?

Prof. dr. Virgil Păunescu: Cea mai mare problemă de care ne lovim sunt achizițiile de reactivi. Suntem în competiție cu toată Europa și noi ar trebui să ne mișcăm cel puțin la fel de repede ca și ei, dacă vrem să-i prindem din urmă. În străinătate, dacă faci o cerere de achiziție pentru un reactiv dimineața, după masă îl și ai. La noi, acest proces durează luni de zile, chiar și un an.

Deși în legea achizițiilor există un articol nou, care spune că pentru cercetarea fundamentală se pot face achiziție prin negociere directă, rapid, articolul este atât de prost scris și de neclar, încât personalului de la achiziții îi este frică să îl aplice și mă țin cu lunile până îmi aduc un reactiv. Noi nu putem aștepta atât de mult, pentru că celulele și animalele nu te așteaptă nici o săptămână, cu atât mai puțin luni de zile, până ajung reactivii. Experimentul acela poți să-l arunci.

AGERPRES: De ce ați rămas în România?

Prof. dr. Virgil Păunescu: Din motive familiale. În plus, aceste plecări în străinătate au fost mai ușoare abia după anul 2007, când era cam târziu să plec.

AGERPRES: Ce vă place să faceți în timpul liber?

Prof. dr. Virgil Păunescu: Să pescuiesc. Sunt niște bălți pe lângă Timișoara unde pescuiesc împreună cu un prieten somn și crap. După ce prindem peștii le dăm drumul înapoi în baltă.

AGERPRES: Ce v-ați dori de la România și de la români?

Prof. dr. Virgil Păunescu: O mai bună guvernare, o clasă politică profesionalizată. Din păcate lucrurile merg în sens invers. Clasa politică este tot mai slabă, chiar și decât cea din anii '90. O clasă politică slabă este rezultatul unui învățământ slab. Cheia dezvoltării României stă în învățământ și în cercetare.

***

Prof. dr. Virgil Păunescu este vicepreședinte al Academiei de Științe Medicale din România, coordonator al echipei de imunologi care a participat la realizarea primului transplant medular autolog (2000) și a primului transplant medular alogen (2002) din România. A fost distins cu Ordinul Național ''Steaua României'', în grad de Cavaler, în 2009.

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din domeniul medical Urmărește-ne pe Facebook .